Deși apreciate de un procent însemnat din populație, brandurile au devenit un fel de măr al discordiei pentru mulți dintre români.
Dacă ne gândim doar la școală și la iubirea tinerilor pentru branduri și lucrurile se inflamează foarte repede. Deja politicienii au înaintat ideea de uniformă obligatorie în școli, în scopul reducerii bulyingului. Se pretinde în fapt că purtarea unor branduri celebre îi determină pe copii să se poarte discriminatoriu unii față de alții.
Dar, să revenim la oile noastră, că nu aceasta este discuția de azi. Contextul îl știți, e mai larg. Există tot felul de curente de opinie, libere ori induse, care mai de care mai crețe și mai aiuritoare.
Pe lângă toate aceste direcții, mai avem de-a face și cu un buget din ce în ce mai scăzut al românilor. Iar aici lucrurile deja se complică puțin.
Chiar și așa, chiar și cu atât de încercatele bugete ale românilor din ultimul timp, nu s-a reușit schimbarea radicală a afecțiunii românilor pentru branduri. E o contradicție care merită dezbătută, pentru că răspunsul nu e simplu.
Pe de-o parte, prețurile la raft au urcat constant, iar coșul zilnic de cumpărături a devenit un exercițiu de calcul mental pentru majoritatea familiilor.
Pe de altă parte, consumatorii nu au migrat în masă către primul produs ieftin întâlnit în cale. Au devenit, în schimb, mai atenți, mai selectivi și, uneori, chiar mai loiali decât înainte, dar cu condiții mult mai stricte.
Studiile de piață publicate în 2026 conturează un tablou nuanțat al comportamentului de cumpărare din România. Consumatorii nu resping brandurile, ci le supun unui test mai riguros înainte de a le acorda încrederea.
Prețul rămâne un criteriu esențial, însă calitatea, experiența de cumpărare și conexiunea emoțională cu marca au căpătat o greutate tot mai mare în decizia finală.
În articolul de față, trecem în revistă cele mai relevante cercetări din piața locală, pentru a înțelege dacă apetitul românilor pentru branduri chiar a crescut sau doar s-a rafinat.
De la preț la valoare: cum arată azi relația românilor cu brandurile
Loialitatea față de un brand nu mai înseamnă ce însemna acum câțiva ani. Dacă înainte un consumator devenea fidel după câteva achiziții repetate, astăzi pragul acesta s-a mutat mult mai sus, iar brandurile trebuie să muncească pentru fiecare punct de încredere câștigat.
Loialitatea nu a dispărut, s-a schimbat
Un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research arată că loialitatea consumatorului român se construiește azi pe trei piloni distincți: funcționalitatea, confortul perceput și componenta emoțională.
Prețul și calitatea rămân criterii dominante, însă experiența plăcută de cumpărare și senzația de conexiune autentică cu brandul cântăresc aproape la fel de mult.
Potrivit acestui studiu privind loialitatea consumatorului român în 2026, doar unul din patru români declară că nu a renunțat la nicio categorie de produse până în prezent, ceea ce arată cât de fragilă a devenit legătura dintre om și marcă.
Interesant este că pragul necesar pentru a fi considerat „loial” a crescut semnificativ.
Dacă în 2021 erau suficiente opt achiziții repetate pentru ca un consumator să se declare fidel unui brand alimentar, în 2026 pragul a urcat la unsprezece. La băuturile non-alcoolice, diferența e și mai mare: de la opt achiziții la treisprezece.
Cu alte cuvinte, brandurile trebuie să convingă de mai multe ori, nu doar o dată, pentru a păstra un client aproape.
Ce cântărește cel mai mult în decizia de cumpărare
Un alt studiu, semnat de Starcom România, confirmă aceeași direcție. Cercetarea „Decoding the Romanian shopper” arată că, dincolo de presiunea economică vizibilă, consumatorul român din 2026 a devenit mai informat și mai exigent.
Nu mai reacționează automat la preț sau la conveniență, ci caută valoare reală în spatele fiecărei achiziții.
Gustul, de exemplu, rămâne un criteriu la care aproape nimeni nu acceptă compromisuri, arată datele colectate de cercetarea Starcom despre profilul cumpărătorului român.
Practic, brandul contează, dar nu mai e suficient să fie doar cunoscut. Trebuie să demonstreze constant că merită prețul cerut.
Această schimbare de atitudine se reflectă și în felul în care consumul s-a stabilizat la un nivel mai scăzut, potrivit datelor INS din iulie 2026. Oamenii cheltuiesc mai chibzuit, dar nu neapărat mai puțin pe brandurile în care cred.
Merită menționat și un detaliu demografic relevant pentru orice brand care vrea să-și construiască o strategie coerentă.
Loialitatea se manifestă diferit în funcție de gen. Femeile acordă mai multă importanță ofertelor personalizate și interacțiunii directe cu brandul, în timp ce bărbații rămân mai degrabă pragmatici, ghidați de preț și de utilitatea imediată a produsului.
Diferența nu e uriașă, dar arată că un mesaj unic, valabil pentru toată lumea, nu mai funcționează la fel de bine ca acum câțiva ani.
Scumpirile schimbă regulile jocului, nu dragostea de brand
Contextul economic din ultimii ani a lăsat urme adânci în psihologia cumpărătorului român. Inflația persistentă, scumpirile la utilități și incertitudinea geopolitică au transformat fiecare achiziție într-o decizie mai atent cântărită. Totuși, românii nu au renunțat la mărcile preferate, ci au învățat să le cumpere mai inteligent.
Cât de îngrijorați sunt românii de creșterea prețurilor
Nivelul de îngrijorare legat de scumpiri este, fără îndoială, ridicat. Un studiu realizat de iSense Solutions arată că 92% dintre respondenți se declară „destul de” sau „foarte” îngrijorați de evoluția prețurilor, unul dintre cele mai mari procente înregistrate vreodată în această cercetare.
Indicele de stres al consumatorului a urcat și el, ajungând la aproape 66 de puncte în primăvara lui 2026, potrivit datelor publicate despre presiunea economică resimțită de români.
Aceeași cercetare arată că șase din zece respondenți au ales, cel puțin o dată, o variantă mai ieftină în locul brandului preferat.
Nu înseamnă neapărat o rupere definitivă de marcă, ci mai degrabă o strategie de supraviețuire bugetară, aplicată selectiv, în funcție de categoria de produse și de momentul din lună.
Cum compensează consumatorii presiunea bugetară
Ca reacție firească la scumpiri, românii au dezvoltat obiceiuri noi de cumpărare. Căutarea reducerilor în aplicațiile retailerilor a crescut constant în ultimii ani, ajungând la aproape 80% dintre consumatori în primul trimestru din 2026.
Alte cercetări, precum cea realizată de Shopfully în raportul „State of Shopping”, arată că promoțiile influențează decizia de cumpărare a românilor mult mai puternic decât media europeană, iar aproape jumătate dintre respondenți spun că își împart cumpărăturile între mai mulți retaileri, tocmai pentru a profita de cele mai bune oferte.
Această vânătoare de reduceri nu înseamnă abandonarea brandurilor cunoscute, ci o negociere permanentă între preț și atașament.
De altfel, perioadele de reduceri masive rămân un moment-cheie pentru fidelizare, iar felul în care magazinele online se pregătesc pentru Black Friday 2026 confirmă cât de important a devenit acest interval pentru strategia brandurilor de a-și păstra clienții.
Ce înseamnă asta pentru retaileri și brandurile din online
Pentru companiile care vând online, aceste schimbări de comportament nu sunt doar cifre abstracte, ci indicii directe despre unde trebuie investită energia de marketing.
Cine înțelege ce anume contează cu adevărat pentru cumpărătorul român are șanse reale să câștige un client pe termen lung, nu doar o tranzacție izolată.
Oportunități pentru brandurile locale
Un semnal pozitiv vine din partea mărcilor românești, care câștigă teren constant în fața concurenței internaționale.
Potrivit studiului Superbrands 2026, branduri precum Dedeman, eMAG, Banca Transilvania sau Sameday se numără printre primele douăzeci de mărci de consum preferate din România, alături de nume globale consacrate.
Peste trei sferturi dintre respondenți spun că e important ca brandurile prezente pe piață să inoveze constant, iar la fel de mulți sunt dispuși să aleagă un brand inovator în locul unuia familiar, atunci când prețul e similar.
Această deschidere către inovație e o veste bună pentru retailerii locali, care pot compensa printr-o relație mai apropiată cu publicul ceea ce le lipsește ca buget de marketing global.
Autenticitatea, proximitatea și reacția rapidă la nevoile pieței locale devin, astfel, avantaje competitive reale.
Tendința se vede și în topurile globale de branduri FMCG, unde numele consacrate rămân puternice, dar coabitează tot mai des cu mărci locale sau cu produse de marcă proprie a retailerilor.
Consumatorul român pare să fi învățat o lecție simplă: recompensează brandul care îi oferă un motiv clar să rămână fidel, indiferent dacă acel brand e o companie globală sau un jucător crescut chiar aici, pe piața locală.
Cum câștigă încrederea cumpărătorului digital
Un studiu global realizat de EY, „Future Consumer Index”, arată că peste o treime dintre consumatori nu mai țin cont de marcă atunci când cumpără un produs, mai ales pe fondul presiunii economice.
Totuși, aceeași cercetare notează că aproape jumătate dintre respondenți sunt dispuși să revină la un brand cunoscut, dacă acesta demonstrează valoare reală, nu doar notorietate.
Practic, brandul nu mai e suficient ca argument de vânzare, ci trebuie susținut constant prin dovezi concrete: calitate, transparență și un raport corect calitate-preț.
În mediul online, această exigență se traduce prin atenție sporită la detalii vizibile: recenzii autentice, politici de retur clare și o experiență de cumpărare fără fricțiuni.
Piața locală de comerț electronic trece, de altfel, printr-o perioadă de consolidare, iar datele MerchantPro Compass despre stagnarea volumului de comenzi din primele șase luni din 2026 confirmă că generarea de trafic nu mai e suficientă. Contează, tot mai mult, capacitatea unui brand de a transforma vizitatorii ocazionali în clienți fideli.
Concluzie
Răspunsul la întrebarea din titlu nu e nici „da” simplu, nici „nu” categoric. Apetitul românilor pentru branduri nu a crescut spectaculos în ultimul an, dar nici nu a scăzut, așa cum ar sugera, la prima vedere, contextul economic dificil.
S-a schimbat, însă, felul în care acest apetit se manifestă. Consumatorul de azi cere mai mult, verifică mai atent și își acordă încrederea mai greu, dar rămâne dispus să recompenseze brandurile care merită cu adevărat acest efort.
Pentru companiile din comerțul electronic, mesajul e limpede. Brandul rămâne un avantaj competitiv important, însă doar atunci când e susținut de valoare reală, consecvență și o relație concretă cu publicul.
Cine reușește să construiască această încredere are toate șansele să transforme un cumpărător atent la preț într-un client loial pe termen lung.
