Platformele non-UE pun presiune pe ecommerce-ul local, în plină dezbatere privind taxa logistică
Expansiunea platformelor de comerț electronic din afara Uniunii Europene reconfigurează dinamica pieței de profil și readuce în discuție condițiile de concurență dintre retailerii locali și marii jucători internaționali.
Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) citează în acest sens un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București (ASE), care analizează modul în care creșterea volumului de comenzi către comercianții non-UE influențează economia națională, subliniind importanța unui cadru concurențial echitabil.
Conform datelor centralizate de ARMO, vânzările companiilor din afara spațiului comunitar către consumatorii din România au atins în anul 2025 un prag minim estimat la 4,4 miliarde de lei. Această valoare a fost calculată pe baza încasărilor de TVA prin sistemul IOSS, neacoperind totalitatea formelor de vânzare și import utilizate de platformele extracomunitare. Pentru anul 2026, proiecțiile indică o potențială creștere de 20% a valorii comenzilor plasate de cumpărătorii autohtoni către acești retaileri.
Analiza de scenariu: Valoarea adăugată în economia locală
Studiul realizat de ASE evidențiază faptul că amprenta economică a acestor tranzacții diferă de cea specifică retailerilor locali sau europeni. Argumentul prezentat în analiza citată se referă la valoarea adăugată locală: în cazul platformelor non-UE, o pondere mai redusă din valoarea tranzacțiilor este redistribuită direct în economia națională sub formă de locuri de muncă, taxe plătite în România, investiții în ecosistemul local de servicii sau activități conexe.
Produsele, fiind fabricate preponderent în afara UE, ajung direct la destinația finală, generând efecte multiplicatoare mai modeste în raport cu lanțul de aprovizionare al comercianților din țară.
Potrivit studiului citat de ARMO, menținerea actualului status quo, în care platformele non-UE continuă să crească fără măsuri corective, ar putea duce la o diminuare a impactului total al sectorului asupra PIB-ului României cu aproximativ 1,78 miliarde de lei. De asemenea, analiza indică un risc potențial pentru aproximativ 4.630 de locuri de muncă. Aceste cifre trebuie citite ca estimări ale unui scenariu de evoluție, nu ca pierderi financiare deja consolidate în economie.
Rolul reglementărilor și poziția industriei
Poziția exprimată de ARMO reflectă obiectivele organizației de a susține interesele sectorului de comerț electronic din România. Din această perspectivă, miza semnalată nu vizează îngrădirea comerțului internațional, ci uniformizarea standardelor. ARMO atrage atenția asupra asimetriilor actuale legate de reglementări, politici fiscale, proceduri de verificare a siguranței produselor, protecția consumatorilor și conformitatea cu normele de mediu.
Această temă a devenit actuală și în contextul dezbaterilor privind taxa logistică de 25 de lei aplicată coletelor extracomunitare cu valoare declarată sub 150 de euro. Potrivit Legii nr. 239/2025, taxa vizează coletele cu bunuri cu valoare comercială care intră pe teritoriul României, au locul de începere a livrării în afara Uniunii Europene și se situează sub acest prag valoric, indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.
Obligația de plată revine, după caz, furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează vânzarea la distanță prin intermediul unei platforme digitale, iar colectarea, declararea și virarea taxei revin furnizorilor de servicii poștale care predau coletul destinatarului.
Dezbaterea legislativă privind taxa logistică
Cadrul de aplicare a acestei taxe nu este lipsit de controverse. La Senat se află în lucru propunerea legislativă L361/2026, care urmărește abrogarea art. XXII din Legea nr. 239/2025, articolul prin care a fost instituită taxa logistică pentru gestionarea fluxurilor extracomunitare de bunuri.
De cealaltă parte, ARMO consideră că o eventuală eliminare a taxei ar reduce capacitatea României de a limita dezechilibrele generate de importurile directe realizate prin platforme extracomunitare.
Discuția depășește astfel sfera unei simple taxe administrative. Pentru ecosistemul e-commerce local, miza principală rămâne modul în care autoritățile vor reuși să aplice uniform regulile de concurență, fiscalitate și siguranță într-o piață complet digitalizată.
În același timp, pentru consumatori, prioritățile rămân legate de accesibilitatea prețurilor și diversitatea ofertei. Decizia finală a autorităților va arăta dacă actualul cadru de reglementare este considerat suficient pentru a asigura o competiție echilibrată și sustenabilă pe termen lung.
