Un magazin scrie pe pagina de produs „ambalaj eco”. Altul scrie „ambalaj din 80% carton reciclat”. Amândouă vor să transmită cam același lucru, dar doar unul spune concret ce înseamnă acel „eco”. Din toamna acestui an, această diferență începe să conteze și juridic, nu doar comercial.
Întrebarea din spatele articolului nu este dacă poți folosi un termen precum „eco”. Întrebarea este dacă îl poți susține atunci când cineva – un client sau ANPC – te întreabă pe ce se bazează afirmația.
Din 27 septembrie 2026 se aplică noile reguli introduse prin Directiva (UE) 2024/825, care modifică regulile europene privind practicile comerciale. Printre modificările importante se numără interzicerea afirmațiilor generale despre mediu fără dovezi, a afirmațiilor de neutralitate de tip „carbon neutral” bazate pe compensarea emisiilor, și a etichetelor de sustenabilitate care nu se sprijină pe o schemă de certificare recunoscută.
Regulile nu îi obligă pe comercianți să elimine orice referire la sustenabilitate. Scopul lor este ca afirmațiile despre mediu să fie mai clare, mai specifice și să poată fi susținute atunci când este nevoie. Pe scurt, ele urmăresc să reducă situațiile de greenwashing, adică folosirea unor afirmații de mediu vagi sau insuficient susținute.
Aceeași direcție europeană, în care informația despre produs devine tot mai verificabilă, se vede și în cazul pașaportului digital al produsului.
Ce termeni sunt vizați de noile reguli
O afirmație despre mediu e orice mesaj prin care sugerezi că produsul, ambalajul sau magazinul tău are un beneficiu ecologic. Intri în această categorie de fiecare dată când folosești cuvinte ca: eco, verde, sustenabil, prietenos cu mediul, biodegradabil, reciclabil, plastic free, carbon neutral sau emisii reduse.
Niciunul dintre aceste cuvinte nu e interzis. Directiva nu îți cere să renunți la ele, ci să le poți susține cu dovezi.
Cum susții afirmațiile despre mediu
Termenul „reciclabil” este un exemplu bun. Nu este o afirmație interzisă, ci una care trebuie susținută. Diferența dintre un magazin care are o problemă și unul care nu are nu stă în cuvântul ales, ci în răspunsul la o singură întrebare: cum demonstrezi ce ai scris?
Coca-Cola și Nestlé Waters foloseau pe sticle mesajul „100% reciclat”. În urma unei acțiuni a autorităților europene de protecția consumatorului, cele două companii au adăugat, cu aceeași dimensiune a fontului, precizarea „mai puțin capacul și eticheta”. Afirmația inițială nu era falsă, dar era mai generală decât realitatea: sticla era reciclată, însă nu tot ce ținea clientul în mână. Comisia Europeană documentează mai multe situații de acest fel.
Formulări care pot crea probleme
Câteva formulări frecvente și motivul pentru care pot deveni o problemă:
| Formulare | Problema | Exemplu mai bun |
| Produs eco | prea general, nu spune nimic măsurabil | ambalaj din 80% carton reciclat |
| Produs verde | nu explică la ce se referă | fabricat din lemn certificat FSC |
| Prietenos cu mediul | greu de măsurat | consumă cu 18% mai puțină energie decât modelul anterior |
| Ambalaj sustenabil | nu specifică în ce sens este sustenabil | ambalaj fără plastic, din hârtie certificată FSC |
| Carbon neutral | dacă e bazat pe compensarea emisiilor, e interzis | emisii proprii reduse cu X%, fără compensare prin credite de carbon |
Un exemplu este Zalando. După o acțiune a autorităților europene, compania a înlocuit etichetele generale de sustenabilitate cu informații mai specifice despre caracteristicile produselor, precum procentul de material reciclat. Scopul a fost ca informațiile afișate lângă produse să fie mai specifice și mai ușor de verificat.
Observi un tipar? Formulările din prima coloană sunt generale și lasă loc de interpretare. Cele din a doua explică exact la ce se referă afirmația și, în cele mai multe cazuri, pot fi susținute prin documente, certificări sau informațiile furnizorului.
Pe ce te bazezi când faci o afirmație
Când scrii că un produs este reciclabil, fabricat din materiale reciclate sau are un impact mai redus asupra mediului, ar trebui să existe informații care confirmă afirmația. De cele mai multe ori, aceasta se regăsește în documentația producătorului, în fișa tehnică, într-o certificare recunoscută (de exemplu EU Ecolabel) sau într-un raport de testare.
Unde pot apărea aceste afirmații
Afirmațiile de mediu pot apărea în multe locuri, nu doar pe pagina de produs: în descrieri, în paginile de categorie, în bannere, în newslettere, în campaniile Google Ads și Meta Ads, în emailuri, dar și pe marketplace-uri.
Contează, pentru că regulile nu privesc doar pagina produsului, ci orice comunicare comercială. Un „eco” nesusținut într-o campanie de remarketing ridică aceleași probleme ca pe pagina de produs, cu diferența că ajunge la mult mai mulți oameni.
Atenție la descrierile primite de la furnizor
În multe magazine online, descrierile și specificațiile produselor provin direct de la producător sau distribuitor. Dacă preiei expresii precum „eco”, „verde” sau „prietenos cu mediul” dintr-un feed sau din documentația furnizorului, merită să verifici că acestea sunt susținute de informațiile disponibile despre produs. Chiar dacă descrierea vine de la furnizor, afirmațiile publicate pe site ar trebui să poată fi susținute.
Checklist înainte de publicare
Înainte să publici o afirmație despre mediu, merită să o treci prin șase întrebări:
- E măsurabilă, sau doar sună bine?
- O pot demonstra cu un document, dacă mi se cere?
- Nu e prea generală, de tipul „eco” sau „verde”?
- Se referă la întregul produs, sau doar la o componentă a lui?
- Am preluat-o dintr-un feed sau material trimis de furnizor și am verificat-o, sau am publicat-o direct?
- Dacă ANPC m-ar întreba de unde rezultă, aș avea răspunsul la îndemână?
Dacă la vreuna dintre ele răspunsul e „nu”, e mai bine să reformulezi înainte de publicare decât după.
O întrebare simplă, la final
Dacă mâine ai elimina toate cuvintele „eco”, „verde” și „sustenabil” din descrierile produselor, ai putea rescrie acele propoziții folosind doar informații concrete și verificabile?
Dacă răspunsul e da, probabil că ești deja foarte aproape de ceea ce urmăresc noile reguli europene.
