Cumpărăturile alimentare online au devenit unul dintre segmentele cu cea mai rapidă creștere din e-commerce-ul global, schimbând treptat modul în care consumatorii își fac aprovizionarea zilnică.
Pandemia a accelerat semnificativ trecerea consumatorilor către cumpărături alimentare online, iar creșterea acestui segment s-a menținut și în anii următori. Această evoluție a forțat retailerii tradiționali să își adapteze modelele de business și să integreze tot mai mult canalele digitale.
Perspectiva globală: Un segment în plină expansiune
Cifre la nivel mondial
Piața globală de cumpărături alimentare online se află pe un trend accelerat. Potrivit estimărilor Grand View Research, acest segment ar putea ajunge la aproape 1.000 de miliarde de dolari până în 2033, pe fondul schimbărilor majore din comportamentul de consum. Chiar dacă cifrele diferă ușor între diverse rapoarte, toate arată aceeași direcție: cumpărăturile alimentare online vor continua să câștige teren la nivel mondial.
În Statele Unite, piața de cumpărături alimentare online continuă să crească accelerat — conform eMarketer, în 2024 aceasta a ajuns la peste 200 de miliarde de dolari, cu o creștere anuală de aproximativ 11,5%. Această evoluție solidă a fost impulsionată, în mare parte, de abonamentele cu livrare gratuită sau redusă, care atrag și fidelizează consumatorii.
Tendințele care definesc 2025
Tendințele din 2025 confirmă că obiceiul cumpărăturilor alimentare online se extinde la nivel global. Conform datelor GWI, 28,7% dintre utilizatorii de internet din lume cumpără alimente online săptămânal, semn al unei integrări tot mai puternice a acestui canal în viața de zi cu zi.
Țări asiatice precum Thailanda sau Coreea de Sud conduc clasamentul, cu peste 40% dintre consumatori activi săptămânal, în timp ce România se află la 16,5%, o valoare apropiată de multe piețe europene, dar încă sub media globală. Această diferență scoate în evidență potențialul de dezvoltare al segmentului, pe măsură ce retailerii investesc în servicii mai rapide, livrare convenabilă și oferte adaptate nevoilor locale.
Romania: O piață emergentă cu potențial remarcabil
România se poziționează ca o piață emergentă extrem de promițătoare în segmentul de cumpărături alimentare online. Conform datelor ECDB (eCommerce Database), piața română de Food eCommerce a generat venituri de 228 milioane USD în 2024, reflectând o rată de creștere de 15-20% comparativ cu anul anterior. Proiecțiile pentru 2025 indică menținerea acestei dinamici pozitive, cu estimări de creștere în intervalul 15-20%.
Grafic: Procentul utilizatorilor de internet (16+) care cumpără alimente online săptămânal. Sursa: GWI 2025, Digital 2025 July Global Statshot Report (We Are Social & Meltwater)
Din perspectiva e-commerce-ului general, conform raportului GWI, categoria Grocery reprezintă 6,2% din veniturile totale ale e-commerce-ului românesc, ceea ce, deși pare modest, indică un potențial semnificativ de creștere. Alimentele au menținut o tendință pozitivă, cu o creștere de 25% în valoarea vânzărilor, reflectând adoptarea constantă a cumpărăturilor alimentare online.
Această evoluție se corelează cu numărul tot mai mare de cumpărători online din România, care confirmă interesul crescut pentru e-commerce.
Segmentarea pieței și comportamentul consumatorilor
Analiza detaliată a pieței românești, conform ECDB, evidențiază preferințe clare ale consumatorilor. În segmentul Food eCommerce, Fresh Food este cea mai mare categorie, cu o contribuție de 53% la veniturile totale ale pieței. Această pondere ridicată arată că produsele proaspete comandate online au devenit un element central în obiceiurile de cumpărare digitale, aspect care conturează perspective favorabile pentru dezvoltarea ulterioară a sectorului.
Din perspectiva performanței e-commerce, aceleași date ECDB arată că în 2024 rata de add-to-cart pentru piața românească de Food eCommerce s-a situat între 11,5 și 12%, în timp ce rata de abandon a coșului de cumpărături a fost cuprinsă între 68,5 și 69%. Aceste valori nu doar descriu modul în care interacționează consumatorii cu platformele de cumpărături online, ci oferă și un punct de plecare esențial pentru optimizarea experiențelor digitale și pentru înțelegerea barierelor care mai persistă în procesul de achiziție.
Jucătorii principali de pe piață
Peisajul competitiv al pieței românești este dominat de câțiva jucători cheie. Conform datelor ECDB, cel mai mare retailer de Food eCommerce din România este freshful.ro, cu venituri online de aproximativ 47 milioane USD în 2024, în creștere cu 15–20% față de anul precedent. Pe locurile următoare se află carrefour.ro, respectiv mega-image.ro.
Freshful by eMAG, lansat în 2021 ca hipermarket 100% online, reprezintă una dintre investițiile strategice ale grupului eMAG în segmentul livrărilor de produse alimentare. Compania își propune să consolideze această poziție prin infrastructura logistică extinsă și integrarea cu ecosistemul eMAG.
Un alt nume important este Rohlik Group, care a intrat pe piața locală în 2022 prin brandul Sezamo, parte a unei strategii de expansiune regională. Lansarea sa a contribuit la intensificarea competiției pe segmentul de livrări rapide de alimente.
Proiecțiile pentru segmentul de livrare a produselor alimentare
Segmentul de livrare a produselor alimentare (Grocery Delivery), care cuprinde serviciile specializate de aducere a cumpărăturilor direct la domiciliu, prezintă rezultate și mai încurajatoare decât media pieței. Potrivit datelor Statista, în 2024 acest segment a atins o valoare de aproximativ 385 milioane USD, iar estimările pentru 2025 indică o nouă creștere de 16,1%. Acest ritm confirmă faptul că livrarea rapidă și convenabilă devine un criteriu esențial în alegerea consumatorilor români.
Proiecțiile pentru perioada următoare conturează o evoluție la fel de solidă: conform acelorași estimări, între 2024 și 2028 segmentul este așteptat să înregistreze o rată medie anuală de creștere de 12,6%, ceea ce ar însemna atingerea unui volum de aproape 619 milioane USD în 2028. Aceste date sugerează că livrarea alimentelor direct la ușa clientului va deveni, treptat, un standard în comportamentul de cumpărare, mai ales pe măsură ce jucătorii își extind rețelele logistice și diversifică ofertele.
Contextualizarea în peisajul european
La nivel european, piața cumpărăturilor alimentare online a înregistrat o evoluție modestă: conform raportului McKinsey State of Grocery Retail in Europe 2025, volumul a crescut cu doar 0,2% în 2024 față de 2023, iar tendința este ca ritmul anual să rămână sub 0,2% până în 2030. În acest context, performanțele României devin cu atât mai vizibile, deoarece piața locală reușește să crească într-un ritm mult mai alert decât media europeană.
Barierele pieței
Conform ECDB, rata relativ ridicată de abandon al coșului de cumpărături (aproape 69%) indică nevoia de îmbunătățire a experienței utilizatorului și de ajustare a politicilor de preț și livrare. Totodată, datele DataReportal arată că doar 16,5% dintre utilizatorii de internet din România cumpără săptămânal alimente online, ceea ce sugerează că există încă bariere de adopție legate de încrederea în calitatea produselor livrate și de costurile de transport.
Direcții de creștere
România, cu o populație de peste 19 milioane de locuitori și un nivel de digitalizare în creștere, are potențialul de a menține ritmuri de creștere ridicate în anii următori. Investițiile în infrastructură logistică, extinderea ariei de acoperire și diversificarea gamelor de produse vor juca un rol cheie. În plus, utilizarea tehnologiilor avansate, precum inteligența artificială și procesele automatizate, poate aduce un plus de eficiență operațională și o experiență mai bună pentru clienți.
Piața de cumpărături alimentare online din România se află într-un punct de cotitură, influențată de tendințele globale, dar și de dinamica economiei locale. Intrarea și consolidarea unor jucători importanți arată că acest sector are premise solide pentru a se dezvolta rapid.
Pe termen lung, succesul va depinde de modul în care retailerii vor reuși să răspundă așteptărilor consumatorilor, să investească în infrastructură și tehnologie și să construiască încrederea necesară pentru ca acest canal de cumpărare să devină parte din rutina zilnică a cât mai multor români.
