Bruxellesul pregătește, pentru a doua jumătate a lui 2026, un pachet legislativ care va rescrie regulile jocului în comerțul online european. Se numește Digital Fairness Act și, deși nu a fost încă publicat sub formă de text final, direcțiile sale sunt deja destul de clare pentru ca orice comerciant din România să înceapă să se gândească serios la ce înseamnă pentru afacerea lui.
Nu vorbim despre încă un regulament birocratic, izolat, ci despre piesa care completează un puzzle legislativ deja masiv, alături de Digital Services Act și Digital Markets Act. Diferența majoră este că, de data aceasta, accentul cade direct pe comportamentul comercianților în relația cu consumatorul final, pe interfața magazinului, pe modul în care sunt prezentate prețurile, pe abonamente și pe practicile de marketing care exploatează, subtil sau nu, vulnerabilitățile umane.
Pentru un magazin online, asta înseamnă că zone întregi din experiența de cumpărare, de la bannerul de reducere până la butonul de anulare a unui abonament, vor intra sub lupă.
Articolul de față trece în revistă originea acestei inițiative, ce prevede ea concret, când ar putea intra în vigoare și, mai ales, ce ar trebui să facă un comerciant român pentru a nu fi prins pe picior greșit. Pentru că, așa cum s-a întâmplat și cu GDPR în 2018, cei care se pregătesc din timp au un avantaj competitiv real față de cei care așteaptă ultimul moment.
Ce este Digital Fairness Act și de ce apare acum
Digital Fairness Act nu a pornit din senin. Comisia Europeană a derulat, în 2024, o evaluare amplă a trei directive esențiale de protecție a consumatorului, cunoscută drept „fitness check”. Concluzia a fost tranșantă: legile europene de protecție a consumatorului rămân relevante, dar au reușit doar parțial să asigure un nivel ridicat de protecție și o funcționare corectă a pieței interne.
Cu alte cuvinte, regulile scrise pentru comerțul clasic nu mai fac față designului digital modern, unde algoritmii, personalizarea și interfețele grafice influențează decizia de cumpărare mult mai subtil decât o făcea, cândva, o vitrină.
Un studiu al Comisiei din 2022 a arătat cât de răspândită este problema: aproape toate site-urile și aplicațiile populare din UE foloseau cel puțin o tehnică de manipulare a interfeței, de la taxe ascunse până la butoane de dezabonare construite să nu funcționeze.
Această cifră a alimentat direct decizia Comisiei de a merge mai departe. Pentru site-urile de comerț electronic, semnalul e clar: practicile devenite „normale” în ultimii ani vor fi tratate ca abateri, nu ca simplă strategie de conversie.
De la Digital Services Act la Digital Fairness Act
Digital Services Act a pus deja bazele, prin articolul 25, al interzicerii interfețelor manipulative pe platformele online, dar acoperă mai ales intermediarii digitali mari, nu orice magazin cu vânzări directe.
Iată de ce Digital Fairness Act vine să acopere exact spațiul rămas gol: contracte de abonament, prețuri variabile, campanii de marketing prin influenceri și designul adictiv al aplicațiilor de shopping.
Cele două regulamente nu se suprapun, ci se completează, iar un magazin online care a respectat deja rigorile Digital Services Act nu pornește de la zero, însă tot va avea teme noi de rezolvat.
Pentru comercianții care vând și prin platforme mari de tip marketplace, lucrurile se complică puțin, pentru că obligațiile pot cădea atât în sarcina platformei, cât și a vânzătorului individual.
Cine dorește o imagine de ansamblu asupra modului în care Uniunea Europeană reglementează deja spațiul digital poate consulta ghidul nostru despre Digital Services Act și impactul pentru comercianți, publicat anterior pe acest site.
Comisia Europeană, Parlamentul European și consultarea publică
Procesul a urmat traseul clasic al legislației europene. Comisia Europeană a deschis, în iulie 2025, o consultare publică pe tema viitorului act, iar aceasta s-a încheiat pe 24 octombrie 2025.
Consultarea publică a fost deschisă apoi închisă oficial pe 24 octombrie 2025, moment din care textul a intrat în faza de evaluare a impactului.
Parlamentul European nu este un simplu spectator în tot acest proces: printr-o rezoluție din decembrie 2023 privind designul adictiv al serviciilor online, eurodeputații au cerut deja Comisiei să propună o legislație specifică împotriva practicilor de tip „dark pattern”.
Așadar, presiunea politică pentru acest regulament vine din ambele direcții instituționale, ceea ce reduce șansele ca proiectul să fie amânat nedefinit.
Interesant este că, spre deosebire de alte reglementări digitale, aici s-au implicat activ și organizațiile de consumatori, dar și platformele mari, care au opinii diferite.
Organizațiile de protecție a consumatorilor cer reguli mai stricte, în timp ce platforme online precum TikTok susțin că este nevoie doar de o intervenție reglementară limitată. Această tensiune se va simți probabil și în forma finală a textului, între rigoare și pragmatism economic.
Ce prevede concret Digital Fairness Act pentru comerțul online
Deși forma finală nu a fost publicată, direcțiile principale sunt deja conturate destul de precis de documentele oficiale ale Comisiei.
Inițiativa legislativă urmează să abordeze probleme precum interfețele manipulative, marketingul realizat prin influenceri, designul adictiv al produselor digitale și practicile de personalizare inechitabilă, mai ales acolo unde vulnerabilitățile consumatorilor sunt exploatate în scopuri comerciale.
Practic, orice element de interfață gândit să grăbească sau să forțeze o decizie de cumpărare intră sub observație.
Un aspect adesea trecut cu vederea este că regulamentul nu vine doar cu obligații suplimentare. Digital Fairness Act își propune și să simplifice unele obligații pentru companii, în special prin revizuirea anumitor cerințe de informare a consumatorului în anumite tipuri de contracte.
Așadar, unele proceduri birocratice actuale s-ar putea chiar simplifica, ceea ce ar fi o veste bună pentru magazinele mici, sufocate deseori de texte legale standard, greu de adaptat la fiecare produs.
Dark patterns, prețuri personalizate și abonamente
Zona cea mai vizibilă pentru un magazin online este cea a interfeței. Vorbim despre cronometre false de reducere, butoane de confirmare colorate agresiv comparativ cu opțiunea de refuz, sau fluxuri de anulare a abonamentului deliberat complicate.
În esență, zona pe care Digital Fairness Act o va acoperi include fluxurile de abonament și anulare, prețurile de tip „drip pricing”, marketingul prin influenceri și designul adictiv, fără a redeschide textul Digital Services Act. Practica de „drip pricing”, adică afișarea unui preț mic inițial urmat de taxe adăugate treptat la finalul comenzii, este una dintre țintele explicite ale reglementării.
Personalizarea prețurilor pe baza comportamentului de navigare este un alt subiect fierbinte. Un magazin care afișează prețuri diferite pentru același produs, în funcție de dispozitivul folosit sau de istoricul de căutări al utilizatorului, va trebui probabil să justifice transparent această practică sau să renunțe la ea.
Cine vrea să înțeleagă mai bine cum funcționează astăzi personalizarea algoritmică în retail poate consulta analiza Comisiei Europene despre practicile de profilare online, un document tehnic, dar util pentru context.
Marketing prin influenceri și designul adictiv al aplicațiilor
Colaborările cu creatorii de conținut au devenit parte firească din strategia oricărui magazin online, dar tocmai lipsa de transparență din acest sector a atras atenția legiuitorului.
Consiliul UE a invitat, prin concluziile sale din 2024 privind influencerii, Comisia și statele membre să dezvolte politici care să încurajeze un comportament responsabil al influencerilor față de publicul lor.
Pentru un brand care investește în promovare prin creatori de conținut, asta va însemna reguli mai clare privind etichetarea materialelor sponsorizate și responsabilitatea comună dintre brand și influencer.
Designul adictiv, adică notificările construite să genereze revenire compulsivă în aplicație sau derularea infinită fără puncte naturale de pauză, este de asemenea vizat direct, cu o atenție sporită pentru minori.
Reglementarea acoperă designul manipulativ al interfeței, marketingul înșelător prin influenceri, designul adictiv și practicile de personalizare inechitabilă, cu atenție specială pentru minori.
Magazinele care se adresează unui public tânăr, în special din zona de modă, gaming sau produse pentru adolescenți, ar trebui să analizeze din timp aceste aspecte ale experienței digitale oferite.
Când intră în vigoare Digital Fairness Act și cum se pregătesc comercianții
Aici lucrurile trebuie privite cu puțină prudență, pentru că sursele oficiale au vehiculat mai multe ferestre de timp pe parcursul anului trecut.
Cea mai recentă poziție oficială a Comisiei Europene, publicată în programul de lucru pentru 2026, situează propunerea legislativă în trimestrul al patrulea din 2026.
Programul de lucru al Comisiei listează Digital Fairness Act ca inițiativă legislativă pentru trimestrul patru din 2026, ceea ce înseamnă că o propunere formală, nu o lege finală, este așteptată înainte de finalul anului. Practic, ce va apărea în 2026 este doar punctul de plecare al negocierilor, nu regulamentul aplicabil efectiv magazinelor.
De aici, procesul urmează calea obișnuită a legislației europene. Parlamentul European și Consiliul UE vor negocia amendamente pe textul Comisiei, un proces care se va derula realist pe parcursul anilor 2026 și 2027, dat fiind amploarea propunerii.
Asta înseamnă că adoptarea finală și, ulterior, perioada de tranziție înainte de aplicarea efectivă, vor împinge probabil momentul obligatoriu pentru comercianți spre 2027 sau chiar mai târziu. Nu e un motiv de relaxare, ci mai degrabă un interval util pentru pregătire graduală, fără presiunea unui termen-limită iminent.
Ce înseamnă asta pentru ecommerce-ul din România
Pentru un magazin românesc de dimensiuni medii, ritmul negocierilor europene poate părea îndepărtat, dar experiența GDPR a arătat că termenele de implementare devin, în practică, mult mai scurte decât par la prima vedere.
Faptul că legea se aplică direct, ca regulament, și nu ca directivă transpusă prin lege națională, ar simplifica lucrurile din punct de vedere juridic, dar nu reduce volumul de muncă tehnică necesar pentru conformare.
Recomandarea practică este simplă: orice magazin ar trebui să facă acum un audit intern al interfeței proprii, al fluxului de abonament și al modului în care sunt comunicate prețurile și taxele suplimentare.
Cine dorește să aprofundeze subiectul obligațiilor de transparență privind prețurile poate consulta și articolul nostru despre reguli actuale de afișare a prețurilor în comerțul online, care rămâne un punct de plecare solid înainte de noile cerințe.
Sancțiuni, riscuri și oportunități pentru magazinele online
Deși cuantumul exact al sancțiunilor nu este încă public, tendința europeană recentă, vizibilă la Digital Markets Act sau la regulamentele privind reziliența digitală, sugerează amenzi calculate procentual din cifra de afaceri globală, nu sume fixe.
Pentru un magazin mic, riscul financiar direct este, deocamdată, mai redus decât pentru marile platforme, dar reputația și încrederea clienților pot fi afectate la fel de rapid, indiferent de dimensiunea afacerii.
Partea mai puțin discutată este oportunitatea reală ascunsă în acest regulament. Digital Fairness Act este așteptat să susțină o piață digitală mai transparentă și mai competitivă, consolidând protecția consumatorului și, în același timp, simplificând cadrul de conformare pentru companii, în special pentru IMM-uri.
Un magazin care investește acum în transparență, în claritatea prețurilor și în fluxuri de anulare corecte nu doar că se pregătește pentru lege, ci construiește și încrederea unui client tot mai atent la manipulare.
Pentru comparație internațională, cei interesați pot consulta și poziția organizației americane Electronic Frontier Foundation privind reglementarea designului manipulativ, o perspectivă utilă din afara spațiului european.
Concluzie
Digital Fairness Act nu este încă literă de lege, dar direcția Bruxellesului este suficient de clară pentru ca niciun magazin online serios să nu o ignore.
Miza reală nu ține de un formular suplimentar de completat, ci de o schimbare de fond în modul în care este construită experiența de cumpărare digitală.
Interfețele care forțează decizia, prețurile care ascund costuri și abonamentele greu de anulat își trăiesc, probabil, ultimii ani de existență liniștită.
Comercianții care încep de pe acum să-și revizuiască site-ul din perspectiva transparenței vor avea, atunci când regulamentul va deveni obligatoriu, un avantaj pe care concurența grăbită să reacționeze abia în ultimul moment nu îl va mai putea recupera ușor.
