Cumpărăturile online au schimbat felul în care ne raportăm la banii noștri, iar România nu face excepție de la această revoluție tăcută.
În 2020, nu mai puțin de 84% dintre români plăteau cu numerar la punctele de vânzare, iar până în 2023, acest procent a scăzut la 76%, conform datelor Statista. E o schimbare notabilă mai ales într-o țară unde plata ramburs a fost ani la rând regina incontestabilă a comenzilor online.
Obișnuiam să așteptăm curierul cu banii pregătiți, verificam pachetul, apoi achitam comanda – dar astăzi, lucrurile stau diferit. Ce s-a întâmplat între timp? De la digitalizarea rapidă la încrederea tot mai mare în comerțul electronic, motivele sunt multe și merită explorate.
În acest articol, vom încerca să explicăm de ce plata ramburs pierde treptat teren în România, ce înseamnă asta pentru consumatori și comercianți și cum arată viitorul cumpărăturilor online în țara noastră.
O privire în trecut – De ce a dominat plata ramburs?
Plata ramburs nu a ajuns întâmplător să fie preferata românilor. La începuturile comerțului online, prin anii 2000 și 2010, încrederea în magazinele virtuale era ca un castel de nisip – fragilă și ușor de dărâmat. Teama de fraude sau de produse care nu arătau ca în poze îi făcea pe mulți să spună: „Plătesc când văd ce primesc”.
Infrastructura bancară nu era de mare ajutor – cardurile erau o raritate, iar plățile online li se păreau un lux celor obișnuiți să jongleze cu banii cash. Numerarul era rege, o preferință bine împământenită care a rămas vie chiar și în anii mai apropiați de prezent.
Imaginea clasică era simplă: curierul suna la ușă, clientul scotea portofelul, verifica pachetul și abia apoi plătea. Era un ritual al siguranței, o plasă de salvare într-o lume digitală nesigură. Dar ceva s-a schimbat între timp, iar cifrele din ultimii ani spun o poveste diferită.
Factori care schimbă jocul
Tranziția de la cash la plata online nu s-a întâmplat peste noapte, ci a fost alimentată de mai mulți factori care au prins rădăcini în ultimii ani. Digitalizarea plăților e poate cel mai evident dintre ei.
Între 2020 și 2023, utilizarea numerarului la punctele de vânzare a scăzut cu 8 puncte procentuale, de la 84% la 76%, arată Statista, iar cardurile și aplicațiile precum Revolut sau Apple Pay au devenit tot mai comune.
Românii nu mai privesc plățile online ca pe un risc, ci ca pe o normalitate. Apoi, încrederea în ecommerce a crescut semnificativ. Magazinele online au introdus politici de retur clare, iar legea care garantează returnarea produselor în 14 zile a devenit un aliat de nădejde al cumpărătorilor. Recenziile și ratingurile au ajutat și ele, reducând nesiguranța care odată îi împingea pe oameni să aleagă rambursul.
Comoditatea joacă și ea un rol uriaș. Plata online economisește timp – nu mai stai să pregătești suma exactă sau să aștepți rest. Acest lucru se vede și în boom-ul livrărilor la easybox, unde plata cash devine mai degrabă un inconvenient decât o soluție.
Tot în zona plăților digitale, apar și opțiuni de finanțare mai flexibile, cum este modelul Buy Now, Pay Later (BNPL), care le permite clienților să achite în mai multe tranșe, fără dobândă – o soluție din ce în ce mai populară în rândul magazinelor online.
Nu în ultimul rând, retailerii au început să încurajeze plățile digitale, oferind reduceri pentru plata cu cardul sau adăugând taxe suplimentare pentru ramburs, influențând subtil deciziile clienților. Toate aceste elemente se împletesc, împingând plata ramburs într-un colț tot mai mic al peisajului ecommerce.
Impactul asupra consumatorilor și comercianților
Această transformare nu trece neobservată – atât consumatorii, cât și comercianții resimt efectele în moduri distincte. Pentru cumpărători, plata online aduce un plus de viteză și ușurință. Procesul devine simplu și rapid, mai ales pentru cei care comandă frecvent și nu mai trebuie să pregătească numerar la sosirea livratorului.
Totuși, nu toată lumea a trecut în tabăra digitală – unii români rămân atașați de numerar, fie din obișnuință, fie pentru că tehnologia nu le e la îndemână. Comercianții, în schimb, au toate motivele să fie încântați. Scăderea plăților ramburs reduce cheltuielile legate de gestionarea cash-ului și diminuează riscul acelor retururi frustrante, când pachetul se întoarce fără să fi fost plătit, după un drum inutil al curierului.
Curierii nu sunt nici ei străini de schimbare. Logistica se ajustează treptat la un volum mai mic de tranzacții cash, punând accent pe eficiență și soluții digitale. E o mișcare subtilă, dar constantă, care rescrie dinamica dintre vânzători, cumpărători și cei care fac legătura între ei.
Ce urmează? Viitorul plăților în ecommerce-ul românesc
Plata ramburs e pe cale să devină o relicvă sau doar să se transforme într-o opțiune de nișă? Trendul actual sugerează că răspunsul e undeva la mijloc. Numerarul pierde teren treptat, iar în următorii ani influența lui ar putea scădea și mai mult, poate chiar semnificativ, până la sfârșitul deceniului.
Totuși, plata ramburs nu va dispărea complet – zonele rurale sau cei fără acces la tehnologie o vor ține în viață, dar va deveni mai degrabă o excepție decât o regulă. Comparația cu țări precum Suedia, unde numerarul e aproape inexistent, arată că România merge în aceeași direcție, chiar dacă într-un ritm mai domol.
Tinerii sunt motorul acestei schimbări. Generațiile care cresc cu smartphone-ul în mână și cardul în aplicație împing tranziția mai departe, iar educația digitală alimentează acest avânt. Peste un deceniu, plata ramburs ar putea rămâne doar o amintire nostalgică pentru cei care încă își mai aduc aminte de vremurile când curierul juca și rolul de casier. Până atunci, ecommerce-ul românesc e la o răscruce – una care ne cheamă să ne adaptăm.
