În 2024, 88,6% dintre gospodăriile din România au acces la internet de acasă, marcând o creștere de 2,9 puncte procentuale față de anul precedent. Diferența dintre mediul urban și cel rural rămâne semnificativă: 92,5% dintre gospodăriile urbane sunt conectate la internet, comparativ cu doar 83,2% în mediul rural. București-Ilfov domină clasamentul regional cu 95,2% gospodării conectate, în timp ce regiunile Nord-Est și Sud-Est sunt codașe, cu doar 85,1% și 85,2%. Interesant este că gospodăriile formate dintr-o singură persoană au înregistrat cea mai mare creștere a accesului la internet (+4,8 pp).
În ceea ce privește utilizatorii individuali, 94,7% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit internetul cel puțin o dată, iar majoritatea (96,4%) l-au utilizat în ultimele 3 luni. Aproape trei sferturi dintre acești utilizatori (74%) sunt conectați de mai multe ori pe zi, ceea ce sugerează o digitalizare tot mai mare a vieții cotidiene. București-Ilfov rămâne lider și la utilizarea internetului, cu 97,7% dintre locuitori conectați, în timp ce regiunea Sud-Est se află la coada clasamentului cu 92,2%.
Un alt aspect remarcabil este diferența de utilizare în funcție de vârstă. Tinerii între 16-34 de ani ating o rată impresionantă de 98,9% în utilizarea internetului, în timp ce doar 86,2% dintre cei între 55-74 de ani navighează online. Cu toate acestea, și în rândul persoanelor mai în vârstă se observă o creștere a conectivității.
Comparativ cu Uniunea Europeană, România continuă să fie sub media europeană la utilizarea internetului. În 2023, 91,6% dintre românii de 16-74 de ani au folosit internetul în ultimele 12 luni, puțin sub media UE, dar peste Bulgaria, care încheie clasamentul cu 84%.
📌 Concluzie: Creșterea accesului la internet și a utilizării acestuia în România este clară, dar decalajele între mediul urban și rural, între regiuni și între generații persistă. Digitalizarea avansează, dar rămâne loc de îmbunătățiri, mai ales în rândul persoanelor în vârstă și în zonele mai puțin dezvoltate.